Sibiu, judetul Sibiu

3. Muzeul "Brukental " - construit pe baza unui plan de un arhitect vienez in jurul anilor 1781 - 1785 in stil baroc tarziu. Portalul din piatra masiva este impodobit deasupra intrarii cu stema lui Samuel Brukenthal.
Coridorul de la intrare este sustinut de coloane puternice de piatra.

Muzeul a fost deschis prima data pentru public in 1817. Galeria de arta cuprinde picturi, lucrari de grafica,
sculpturi din secolul XV-XIX realizate de: Nicolae Grigorescu ("Cap de tiganca"), Stefan Luchian ("Garoafe"), Nicolae Tonitza ("Portret de fata"), Theodor Aman, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Iosif Iser.

Palatul Brukenthal din Piaţa Mare nr. 4 este edificiul cel mai reprezentativ al Sibiului. Această clădire se deosebeşte de marile palate construite în spaţii deschise deoarece este limitat de existenţa parcelelor iniţiale. Palatul a fost construit pe locul a două case medievale. inapoi la titlu

4. Podul Mincinosilor este primul pod de fonta de pe teritoriul actual al Romaniei, realizat in 1859, acesta asigurand accesul in cetate dinspre Orasul de Jos. Legendele legate de numele podului spun ca acesta scartaia la fiecare minciuna spusa de cei care treceau pe el, amanintand sa se rupa sub “greutatea” unei minciuni mai mari.

Podul Minciunilor
Construit pe locul unui turn de poarta al celei de a doua incinte de fortificatii, Podul Minciunilor care leaga cele doua sectoare ale Pietei Mici, permitand legatura dintre Orasul de Jos si Orasul de Sus, este, fara indoiala locul cel mai incarcat de legenda din Sibiu. 

Reprezentand un veritabil simbol al orasului, Podul Minciunilor a fost reconstruit in anul 1859, la fabrica lui Fredericus Hutte, fiind primul din Romania si al doilea din Europa confectionat din fonta turnata, cu decoratiuni prin traforare si avand la capete doua cercuri mari decorate cu stema Sibiului. 

Podul Minciunilor este considerat un loc romantic, unde isi dadeau intalnire indragostitii, deşi pe seama acestuia circula cel puţin patru legende. Cea mai aproape de adevar pare a avea la origine o similitudine lingvistica. Din cauza faptului ca podul respectiv a fost primul ridicat fara piloni de sprijin, i s-a mai spus si “podul culcat”. Ori, in dialectul sasesc “culcat” (lugenmarchen) este omonimul cuvantului “minciuna”. Asa aveau sa se teasa ulterior tot felul de “povesti” pe seama podului. Batranii locului ii atribuiau chiar si “calităti” umane. Ei spuneau ca podul “simte” fiecare neadevar rostit de cei care il strabat, incepe sa geama intr-un mod tipic, care da fiori, incheieturile scartaie amenintator iar balustrada da impresia ca va ceda in orice moment, mincinosul urmand sa se prabuseasca în gol. inapoi la titlu


O alta legenda vorbeste despre faptul ca Piata Mica fiind piata negustorilor era, pe cale de consecinta si cea a tocmelilor, a negocierilor. Uneori, asa cum se intampla in orice troc, existau si clienti pacaliti. Acestia se intorceau cu marfa cumparata si, in hohotele de ras ale multimii, ii aruncau de pe pod pe negustorii prinsi cu ocaua mica. In acest fel, acestia nu doar ca nu ii mai inselau niciodata pe sibieni ci serveau drept pilda pentru toti precupetii necinstiti.inapoi la titlu

Cea mai “picanta” legenda a podului tinea de curatenia trupeasca a tinerelor fete care isi dadeau intalnire cu iubitii lor, in respectivul loc. Aici se faceau juraminte de iubire, se punea la cale viitorul indragostitilor, se faceau planuri de casatorie, dupa ce, in prealabil tinerele sustineau ca sunt neprihanite. Cand lucrurile se intamplau sa nu stea intocmai, se spune ca imediat dupa noaptea nuntii, miresele erau tarate de par pana pe pod, de unde erau aruncate, spre a fi pedepsite in acest fel pentru juramintele lor mincinoase. 

Legat de acelasi “capitol” este si legenda potrivit careia cadetii de la Academia Militara, dupa ce furau inimile junelor naive, le promiteau intalniri sub clar de luna, pe podul respectiv, la care insa, invariabil, ”uitau” sa se mai prezinte.

5. Biserica Evenghelica - construita pe ruinele unei basilici romane la mijlocul sec.XIV si terminata in 1520.In sec.XV a suferit o serie de tranformari.La inceputul sec.XVI au fost realizate doua pridvoare de intrare.Clopotnita modesta pana atunci a fost ridicata cu inca doua etaje,apoi s-au adaugat turnuletul cu scarile de acces spre clopotnita si galeriile unde se fac prezenteelemente ale Renasterii.

6. Biserica Catolica (P-ta Mare) - construita in stil baroc in anii 1726-1728 de catre calugarii iezuiti,pe locul unde se aflau "baltile" aurarilor si farmacia orasului.Realizata in forma unei biserici-sala,acoperita de o bolta si sustinuta de arcuri largi ce se sprijina pe puternice coloane.

7. Mitropolia Ortodoxa (Str.Mitropoliei nr.35 ) - construita in anii 1902 - 1906.Arhitectura prezinta caracteristici bizantine asemenatoare bisericii Sf.Sofia din Constantinopol.

8. Pasajul Scarilor - amenajat in ultimul timp.Zidul celui de-al treilea cordon de aparare,se prelungeste spre nord,sprijinit de puternice arcuri butane.Construit in sec.XIII . I se mai spune si "Zidul cu ace".Locul cel mai pitoresc si caracteristic Sibiului vechi.

9. Zidul cetatii si turnurile de aparare ( str.Cetatii) - zidul a fost construit in sec al XIV -lea,ca a treia centura de fortificatii.Intarit,pentru cetate,in sec.XVII si restaurat in 1963.Turnul archebuzierilor,devenit mai tarziu "Turnul panzarilor",construit in sec XV,pe o fundatie octogenala.In interior turnul dispune de doua drumuri de rond,ca loc de manevra si de amplasare a aparatorilor in timpul luptelor. inapoi la titlu