Top 10 pericole care te pândesc pe litoral

Sezonul estival a debutat cu numeroase critici, iar hotelierii consideră că preţurile ridicate sunt duşmanul principal al turiştilor. De la pericolul radiaţiilor şi plajele pline cu alge, până la preţurile mari şi concurenţa bulgară, iată câteva dintre „păcatele“ turismului la malul românesc al Mării Negre.

Sezonul estival din acest an porneşte aproape similar ca în anii trecuţi: cu puţini turişti şi multe critici. „Cel mai mare inamic al litoralului este lipsa de promovare din partea Ministerului Turismului şi, de asemenea, lipsa unui cadru legislativ cu măsuri speciale pentru agenţii economici care funcţionează la mare doar două luni pe an”, spune Corina Martin, directoarea Autorităţii Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) din România. Hotelierii sunt de părere însă că inamicul principal al verii rămân preţurile practicate care, deşi sunt la nivelul celor din 2008, sunt peste puterea de cumpărare a turistului autohton.

Alţii dau vina pe presă. „Canalele media prezintă o imagine deformată a litoralului românesc. Mass-media are o influenţă foarte mare asupra turismului în general, însă de multe ori anumite posturi de televiziune nu doresc să vadă şi părţile bune ale staţiunilor. Pentru că există şi foarte multe părţi bune, dovadă că, în sezonul 2010, media zilnică de turişti a fost de aproximativ 200.000, cu 50.000 de turişti doar în Costineşti şi dublu în Mamaia”, a mai spus Corina Martin. Cu toate acestea, numărul turiştilor este în continuă descreştere. ANAT estimează o scădere de 20% a gradului de ocupare în unităţile de cazare din staţiunile noastre. Iar lista plângerilor este lungă. „Adevărul” a realizat o trecere în revistă a principalilor inamici ai litoralului românesc.

1 Preţurile mari îi sperie pe clienţi
Liviu Scarlat, patronul a două hoteluri ce formează Mangalia SA, explică faptul că preţurile la servicii sunt mai mari din cauza faptului că sezonul estival pe litoral este scurt, comparativ cu cel de la munte. „În plus, TVA de 24%, la care se adaugă fiscalitatea excesivă, duc la creşterea preţurilor. Dacă nu adaugi un procent de 30-40% la costurile medii, nu poţi supravieţui fără un sprijin de la stat”, spune hotelierul. „În vârf de sezon 2011, o noapte la un hotel de două stele va costa între 120 de lei şi 150 de lei, iar la trei stele preţul va fi de 220 de lei”, a estimat preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia, Nicolae Bucovală. Însă preţurile sunt la nivelul celor din anul 2008, ţin să atragă atenţia hotelierii din Mamaia. Ei vorbesc şi despre „pretenţiile mari ale turiştilor”: „La un pachet cumpărat pentru un hotel de două stele, turiştii cer la micul dejun somon! Sunt cerinţe imposibile!”.

2 Examenele naţionale amână vacanţa

Operatorii de turism din staţiunile preferate de tineri – Costineşti şi Vama Veche – acuză că nici până în prezent nu există o corelare între deschiderea sezonului estival şi finalizarea cursurilor elevilor sau studenţilor. „Examenele naţionale ar trebui să aibă loc mult mai devreme, iar ministerul să nu ne mai acuze că nu deschidem unităţile hoteliere în iunie, atât timp cât nu avem turişti”, spune Carmen Dogaru, patroană din Vama Veche.

„Examenele ar trebui să aibă loc mai devreme, iar ministerul să nu ne mai acuze că nu deschidem unităţile hoteliere în iunie.”
Carmen Dogaru patroană din Vama Veche

3 Frigul ca de toamnă a ruinat concedii
În ultimul weekend, la mare, temperaturile au coborât drastic pentru această perioadă a anului – sub 20 de grade Celsius, iar furtunile au măturat litoralul dintr-un capăt în altul. Mulţi turişti au fost nevoiţi să se întoarcă acasă mai repede decât plănuiseră, golind hotelurile. „Vremea ne-a dat bătăi de cap, mai ales că tinerii preferă varianta vacanţei la cort. Furtunile ne-au gonit toţi temerarii”, a declarat Carmen Dogaru, patroană din Vama Veche. Însă, potrivit reprezentanţilor ANAT, vremea nu ar trebui să fie un impediment pentru vacanţele la mare. „Trebuie să ţii turistul ocupat, să-i oferi şi altceva în afară de plajă şi masă. Agrementul trebuie să fie atât de bine pus la punct şi diversificat încât turistul să-şi petreacă frumos fiecare zi, fără să se plictisească, fără să simtă când a trecut timpul. În felul ăsta ar mai reveni pe litoral cu siguranţă”, susţine Corina Martin, directoare ANAT.

4 Bulgaria, eterna comparaţie
„Turismul pe litoralul bulgăresc este promovat parcă intenţionat în detrimentul celui românesc”, susţine patronul Victor Oprescu din Eforie. La rândul său, Corina Martin, din partea ANAT, spune că „există mentalitatea românilor că «acasă este mai scump şi mai prost», însă lucrurile s-au schimbat mult în ultimii ani”. Spre exemplu, pentru un sejur de şapte zile în luna iulie, la bulgari se plătesc 1.200 de lei/persoană all inclusive, în timp ce la români, doar cazarea costă 840 de lei/persoană, pentru aceeaşi perioadă. În plus, la noi plajele sunt pline de gunoaie. Totuşi, Virgil Stancu, patron al Hotelului Paradiso din Mangalia, atrage atenţia asupra furturilor notorii de pe litoralul vecin. „Asta e statistica: numai în sezonul trecut, turiştii români care şi-au petrecut vacanţele în Bulgaria au reclamat 349 de furturi de maşini”, spune patronul din Mangalia.

5 Radiaţiile şi inconştienţa românului

De la începutul sezonului, medicii „încing” canalele media cu atenţionări privind expunerea prelugită la soare. „Expunerea la ultraviolete după ora 10.00 este extrem de riscantă, deoarece ultravioletele pot produce boli grave, precum cancerul”, a explicat Gheorghe Nicola, şeful Clinicii Dermato-Venerice din Constanţa. Reacţia hotelierilor nu a întârziat să apară. „Radiaţii există şi pe litoralul bulgar, deoarece este aceeaşi climă. Însă bulgarii sunt mult mai precauţi în ceea ce priveşte declaraţiile negative cu privire la sezonul lor estival”, declară Victor Oprescu, director al Hotelului Azur din Eforie.

6 Invazia algelor şi a gunoaielor
În doar o săptămână, de pe litoral s-au strâns 700 de tone de alge. „Noi strângem algele, dar este şi datoria operatorului de plajă să se îngrijească de sectoarele lor”, a declarat Cătălin Anton, purtătorul de cuvânt al Apelor Române. „Algele sunt strânse constant, dar acest covor verde face parte din normalitatea verii”, se apără, la rândul său, Carmen Dogaru, operator de plajă din Vama Veche. Pe lângă alge, există şi riscul de a fi înţepat de vreo insectă sau vreo vietate marină. În plus, poate unul dintre cele mai mari disconforturi pentru turişti este creat de mormanele de gunoaie care rămân după fiecare zi de plajă.

7 Toxiinfecţiile alimentare fac victime
În multitudinea de tarabe, tonete, terase şi chişocuri cu mâncare fast-food, shaorma şi kebab pregătite pe loc, toxiinfecţiile nu întârzie să apară. Au făcut vâlvă focarele de infecţie din taberele şcolare, cea mai cunoscută fiind cea de la Năvodari, în 2007, când s-au îmbolnăvit peste 100 de persoane, în majoritate copii. „Pentru că nu au bani suficienţi, turiştii se îngrămădesc la mâncare ieftină şi nu se uită de unde o cumpără sau unde stau şi iau masa. Riscurile la care se expun sunt imense”, spune Niculae Nejloveanu, patron de terasă şi de restaurant. Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Constanţa le recomandă turiştilor să se asigure că alimentele pe care le consumă sunt depozitate la temperaturi de 4-8 grade Celsius. De asemenea, curăţenia veselei este extrem de importantă, la fel ca şi cea a personalului care prepară alimentele.

8 Invadaţi de vânzătorii ambulanţi

Comercianţii ambulanţi care străbat plaja cu tot felul de nimicuri de vânzare creează disconfort şi dau un aspect de talcioc unui spaţiu ce ar trebui să fie destinat relaxării. „În sezonul turistic trecut am aplicat numeroase amenzi pentru cerşetorie şi pentru comercializarea pe plajă în special a nămolului şi a porumbului fiert. Însă în acest sezon, cazurile s-au redus, probabil nici ei nu mai au bani de ieşit pe plajă, nici turişti nu prea sunt”, a declarat Sorin Trancă, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Jandarmi Constanţa. În plus, furturile de pe plajă pun în alertă Poliţia.

9 Penele de curent creează pagube
Dezvoltarea staţiunii Mamaia a depăşit de mult şi cu mult capacitatea reţelei de alimentare cu energie electrică. „Întreruperile repetate de alimentare cu energie electrică au produs turiştilor cele mai mari pagube, dar şi disconfort”, arată şeful Asociaţiei Patronale Mamaia, Nicolae Bucovală. Directoarea celui mai mare lanţ de active turistice, THR Marea Neagră, Linica Stan, acuză Enel că nu s-a implicat în modernizarea reţelelor electrice. „Normele de clasificare a hotelurilor cer redimensionarea capacităţilor electrice a unităţilor, deoarece trebuie să existe aparate de aer condiţionat în camere”, precizează Linica Stan. Responsabilul de comunicate Enel, Alina Pascu, invocă incorectitudinea operatorilor economici din turism, care nu raportează cifre exacte. „În contractul de racordare, agenţii economici au cerut o putere mai mică de distribuţie pentru a nu plăti mult”, a declarat ea.

10 Gălăgia strică siesta pe plajă
Printre reclamaţiile turiştilor se numără şi zgomotul asurzitor provenit de la terase, cluburi, dar şi traficul nocturn intens. Patronatul Firmelor din Turism „Ion Movilă” din Eforie Nord, Eforie Sud şi Techirghiol a înaintat numeroase memorii autorităţilor locale, dar şi organelor de control care au ca temă haosul acustic creat de sumedenia de terase din zona Eforiilor. „Zilele trecute, am fost contactat chiar de patronul Hotelului Europa, George Copos, care nu putea să se odihnească noaptea din cauza gălăgiei”, a declarat Dionisie Culeţu, şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa.

Turişti mai puţini de la un an la altul

Criza financiară, dar mai ales calitatea proastă a serviciilor vor ţine şi în acest an turiştii departe de litoralul nostru. Cei care îndrăznesc să vină pleacă de cele mai multe ori cu un gust amar şi îşi promit că următoarea vacanţă şi-o vor petrece cât mai departe de ţărmul românesc al Mării Negre. Aşa se face că din ce în ce mai mulţi români aleg să-şi petreacă vacanţa în staţiuni din Buglaria, Grecia sau Turcia. Pentru acest sezon estival, Autoritatea Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT) estimează o scădere de 20% a numărului de turişti pentru destinaţiile româneşti.

Cu toate acestea, conducerea ANAT susţine că, în realitate, litoralul românesc nu se confruntă cu alte probleme decât cele normale pentru orice staţiune aflată pe malul mării. „Reclama negativă din mass-media afectează direct potenţialii cumpărători de pachete pe litoral”, se plânge Corina Martin, directoarea ANAT. De cealaltă parte, hotelierii sunt de părere că reducerea numărului de turişti este cauzată de veniturile din ce în ce mai mici ale românilor.