Tipuri de turism practicate in RBDD (Rezervatia Biosferei Delta Dunarii)

Tipurile de turism practicate în RBDD sunt: turism balneo-climatic (practicat îndeosebi pe litoralul deltaic), turism ştiinţific (cercetare, informare), sportiv (vânătoare şi pescuit), de agrement, educativ pentru tineret.

Caracteristicile geografice şi îndeosebi, clima, hidrografia, relieful creează condiţii pentru practicarea turismului balneo-climatic pe litoral, de la Sulina până la Capul Midia (şi îndeosebi pe plajele de la Sulina, Sfântu Gheorghe, Gura Portiţei), cât şi în deltă şi în sud-vestul RBDD (lacurile Istria, Nuntaşi, Tuzla). Componentele acestei forme de turism balnear sunt: baia de aer, baia de soare (helioterapie), cura de aerosoli naturali, baia de nisip, baia de mare (talasoterapie). Sejurul petrecut în deltă şi pe litoralul deltaic are asupra organismului o dublă acţiune: excitantă şi calmantă, datorită radiaţiilor ultraviolete puternice, vânturilor frecvente, conţinutului crescut de iod şi săruri din atmosferă, dar în acelaşi timp prin uniformitatea presiunii atmosferice, prin variaţiile mici ale temperaturii, prin umezeala constantă. Îmbinarea celor două acţiuni, aparent contradictorii, dă naştere unui climat stimulator, care determină o creştere a metabolismului, o scădere a frecvenţei respiratorii, o combinare mai uşoară a hemoglobinei din sânge cu oxigenul din aer, o irigare sanguină a plămânilor mult îmbunătăţită şi o stimulare generală a proceselor biologice.

Aceşti factori de cură influenţează pozitiv anumite afecţiuni acute sau cronice ale căilor respiratorii (bronşite, laringite, rinite), scrofulozei, limfatismului, rahitismului infantil, stărilor de pretuberculoză, anemiilor, convalescenţei, reumatismelor articulare şi musculare, spondilitei, stărilor postoperatorii ortopedice, fracturilor neconsolidate, căluşurilor dureroase, osteitelor, mialgiilor, nevralgiilor, polinevritelor, bolilor ginecologice, insuficienţei glandulare, tuberculozei osoase, dermatozelor cronice, sechelelor de poliomielită la copii.

Helioterapia contribuie la regenerarea şi călirea organismului prin faptul că radiaţia solară activează circulaţia sângelui şi sporeşte numărul globulelor roşii. De asemenea cantitatea de calciu şi fosfor în organism ajunge la proporţia normală, se recalcifică scheletul, iar sistemul nervos se tonifică. Tot baia de soare acţionează favorabil asupra pielii, musculaturii, circulaţiei sângelui, sistemului nervos central şi periferic. Talasoterapia sau acţiunea terapeutică a valurilor stimulează funcţiile organismului, în special a inimii şi a vaselor sanguine.

Declararea Deltei Dunării ca Rezervaţie a Biosferei prin caracteristicile peisagistice, a speciilor de plante şi animale care îi conferă o importanţă biogeografică, ecologică şi estetică deosebită cu valoare de patrimoniu natural naţional şi universal a dus la intensificarea turismului științific, cu deosebire după anul 1993. În sprijinul celor ce practică turismul ştiinţific şi a celorlalte categorii de turişti, funcţionează Centrul de Informare şi Documentare Ecologică la Crişan, Sulina şi Tulcea şi Complexul de Educaţie Ecologică de la Uzlina.

Pescuitul sportiv este o formă de turism deosebit de atractivă pentru turiştii români şi străini, generată de bogăţia piscicolă a deltei, în perioadele şi arealele stabilite de instituţiile abilitate.

Vânătoarea sportivă se organizează în conformitate cu prevederile „Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului” publicată în septembrie 1996, în arealele de vânătoare ale RBDD.

Stabilirea locurilor şi a condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de vânătoare şi pescuit sportiv ca şi emiterea autorizaţiilor privind desfăşurarea activităţilor de turism de către persoane fizice sau juridice pe teritoriul RBDD, intră în atribuţiile ARBDD. Fondurile de vânătoare sunt concesionate Asociaţiei de Vânătoare şi Pescuit Sportiv.

Activităţile turistice, în raport cu tipurile de turism menţionate, se desfăşoară în RBDD în mod organizat (în grup) şi neorganizat (individual). Turismul organizat se desfăşoară prin societăţile de turism care la nivelul anului 2004 erau răspândite în în RBDD astfel: 4 în Tulcea, câte 3 în Murighiol şi Uzlina, câte 2 la Uzlina şi Roşu şi câte 1 la Crişan, Mahmudia şi Sfântu Gheorghe. La acestea se mai adaugă 4 hoteluri plutitoare (ATBAD S.A). De regulă, turismul organizat se desfăşoară cca 95 % cu turişti stăini şi cca 5% cu turişti români. Dacă turismul organizat se practică prin societăţile abilitate şi pe traseele stabilite anual, turismul neorganizat, individual se practică, totuşi, cu autorizaţie şi în locurile anume stabilite de ARBDD.

De asemenea, în activitatea turistică din RBDD se mai identifică 4 aspecte practicate de turişti şi anume: perioada din an, durata, mijloace de transport şi mobilitatea.

După perioada din an, se practică în funcţie de resursa turistică, turism sezonier, în perioada caldă a anului (mai-octombrie), pentru recreere, educaţie de mediu, cură helio-marină, pescuit şi în perioada de iarnă (pentru vânat la speciile de păsări şi mamifere de interes vânătoresc); turism permanent pentru pescuit şi vânătoare în arealele stabilite, monitoring şi cercetare ştiinţifică, agrement.

După durată, turismul se practică, de regulă, 3-5 zile pentru pescuit şi vânătoare, pentru monitoring şi cercetare ştiinţifică (workshop-uri, simpozioane), 10-15 zile pentru odihnă (recreere, cură heliomarină).

După mijloacele de transport folosite date fiind condiţiile fizicogeografice se practică, aproape în exclusivitate, turism naval. Transporturile navale prezintă câteva neajunsuri care pot altera calitatea activităţii turistice în anumite situaţii: îngheţul apelor din timpul iernilor geroase, scăderea nivelului apelor în perioadele secetoase, riscul în cazul furtunilor survenite în timpul croazierelor cu ambarcaţiuni mici pe anumite lacuri: Razim, Roşu. Totuşi, în cazul turismului itinerant cu nave şi ambarcaţiuni, acest tip de transport prezintă avantajul că oferă turiştilor posibilitatea de a cunoaşte valoarea peisagistică a deltei. Turismul nautic cere turiştilor o mai bună pregătire sportivă pentru parcurgerea deltei cu ambarcaţiuni mici. Pentru parcurgerea de către turiştii cazaţi în gospodăriile localnicilor a traseelor pe apă (pe canale şi lacuri), se folosesc şi bărcile localnicilor.

După mobilitate, în afară de turismul sedentar, se practică, turism sedentar rural – practicat în deltă la Sfântu Gheorghe, Uzlina, Maliuc, Crişan, Jurilovca, Chilia Veche şi în alte localităţi, turiştii beneficiind de cazare şi masă la localnici, sau sedentar în afara localităţilor, în locurile de campare în corturi; turism itinerant, pe traseele stabilite, pe apă cu ambarcaţiuni (nave fluviale, şalupe, bărci), cât şi pe uscat; o serie de localităţi se constituie în puncte de plecare pentru practicarea turismului itinerant folosindu-se ca puncte de plecare comuna Crişan.

Tipurile de turism menţionate se practică, cu precădere, în zonele economice unde se găsesc şi amenajările şi dotările corespunzătoare, sunt interzise în ariile strict protejate (exceptând monitoringul şi cercetarea ştiinţifică) şi reduse mult în zonele tampon.