Pensiunile au primit circa 70.000 de turişti de Paşte
– Turiştii au ales tradiţiile, obiceiurile şi programele de agrement –
70.000 de turişti au ales pensiunile cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşte, potrivit Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC). La ora actuală, în România sunt circa 5000 de pensiuni, iar capacitatea totală de cazare este estimată la aproximativ 100.000 de locuri. Gradul de ocupare este estimat, de Paşte, la 70%.
Cele mai solicitate regiuni sunt Maramureş, Neamţ, judeţul Braşov (Bran-Moieciu, Fundata, Râşnov) şi nordul Olteniei, cu un grad de ocupare de peste 80% pentru fiecare. Au fost solicitate şi zone precum Mărginimea Sibiului, Munţii Apuseni (Albac, Arieşeni), Delta Dunării sau Clisura Dunării (Dubova, Eşelniţa).
“Este normală preferinţa românilor pentru pensiunile din sate, în special în perioada de Paşte, atunci când dorim cu toţii să beneficiem de un mediu liniştit, cu tradiţii, alături de familie. De altfel, de Paşte, turismul rural reprezintă, în continuare, prima opţiune turistică a românilor pentru ţara noastră. Este drept, vremea ploioasă a constituit un impediment şi au fost turişti care au renunţat la sejururile lor, însă, cu toate acestea, gradul de ocupare al pensiunilor de Paşte a rămas destul de ridicat. ANTREC estimează că, anul acesta, de 1 mai se va înregistra o creştere substanţială a turiştilor care aleg pensiunile româneşti”, subliniază doamna Dr. Maria Stoian, preşedinte fondator ANTREC.
TENDINŢE
Ca lungime a sejurului, mulţi turişti au ales mai mult de 3 nopţi de cazare pentru regiuni mai îndepărtate sau mai izolate, precum Maramureş, Neamţ sau Delta Dunării. Cea mai căutată zonă de relief a fost cea submontană. În medie, un sejur de 3 nopţi cu demipensiune s-a încadrat în intervalul 450 – 600 RON / persoană, putând fi personalizat în funcţie de preferinţele turistului privind posibilităţile de agrement, tipul de masă etc.
S-a diversificat mult agrementul. Turiştii cu spirit de aventură pot practica raftingul pe râuri precum Bistriţa, Jiu sau Arieş, ciclism, beneficiază de programe de picnic (inclusiv în Delta Dunării), au incluse în program vizite la mănăstiri, plimbări cu căruţa trasă de cai etc. Pensiunile au pregătit pentru turişti, în funcţie de numărul de nopţi pentru care au optat, pachete de servicii cu picnicuri în natură, servicii tip spa/relaxare, închiriere biciclete, propuneri drumeţii etc. ANTREC doreşte promovarea unui turism cât mai activ, cu turişti dinamici. Prin ofertele propuse de ANTREC se oferă ocazia orăşenilor de a fi mai aproape de natură şi de a descoperi valorile satului românesc: obiceiuri, meşteşuguri, mâncăruri tradiţionale.
Iată exemple de programe, tradiţii şi obiceiuri specifice pentru diverse regiuni rurale ale României unde sunt pensiuni:
Argeş – Pregătirea mesei tradiţionale şi participarea la slujba de Înviere; până acum 10 ani exista obiceiul ca în ziua de Paşte cei căsătoriţi să ofere lumânări naşilor de căsătorie.
Bacău – Comunitatea catolică merge cu stropitul; comunitatea ortodoxă aduce la biserică coşul cu cozonacii şi ouă roşii.
Braşov – Mulţi turişti care nu merg întotdeauna la slujba de Înviere în oraşele unde locuiesc o fac aici. Localităţile Prejmer, Râşnov, Cristian, având şi biserici creştine de alte rituri, sunt frecventate de catolici şi protestanţi.
Buzău – Lecţii de încondeiat ouă cu specific tradiţional buzoian (roşu şi alb), participarea la slujba de Înviere.
Cluj – Vopsitul ouălor, udatul (luni, a doua zi de Paşte, băieţii merg la fete să le ude) şi tradiţie culinară specifică sărbătorii Pascale: ciorbă de miel cu măcriş, friptură la tavă cu vin roşu şi salată de cartofi.
Constanţa – participarea la slujba de Înviere de la malul mării („Lumina de la malul mării”).
Gorj – gastronomie: pui la ceaun, ciorbă acrită cu corcoduşe; participarea la slujba de Înviere apoi servirea unei ciorbe cu leuştean, cozonac şi ouă înroşite.
Hunedoara – participarea la slujba de Înviere; în cadrul comunităţii italiene din Haţeg are loc alergarea prescurii, unde se transmite o bucată de plăcintă de la unul la altul, alergându-se.
Maramureş – În Joia Mare s-a realizat Pasca pentru noaptea de Înviere; În Vinerea Mare: între orele 10:00 şi 12:00, în majoritatea pensiunilor din judeţ au avut loc cursuri de încondeiat ouă, s-a tăiat mielul şi s-a făcut zeamă acră de miel, iar în fiecare sat s-a participat la slujbele de la biserică specifice acestei zile. La festivităţile religioase, oamenii locului poartă întotdeauna, cu mândrie, costumul popular românesc cu specific local. În multe sate din Maramureş, duminică dimineaţa, începând cu ora 04:00, oamenii se duc la biserică cu toată mâncarea pregătită pentru această sărbătoare, pentru a participa la slujba de Înviere ce are loc între orele 06:00 şi 08:00. După slujba de Înviere se sfinţesc bucatele aduse şi fiecare pleacă spre casă pentru a se bucura în familie de această sărbătoare.
Neamţ – participarea la slujba de Înviere.
Cei mai mulţi turişti străini care au ales România în perioada de Paşte au optat, de asemenea, pentru turismul rural. De exemplu, în Bihor sunt mulţi turişti maghiari şi polonezi (ţinând cont că în acest an a coincis, ca dată Paştele ortodox cu cel catolic şi protestant), iar în Maramureş, francezi, italieni, britanici etc.
Turismul rural este prima formă de turism apărută în România de la zero începând cu anii ’90. ANTREC estimează că 2014 va fi un an foarte bun pentru turismul rural autohton iar cererea va creşte per total faţă de anii trecuţi, în contextul în care din ce în ce mai mulţi români doresc pentru concediile lor tradiţii, gastronomie de calitate şi eco, linişte şi natură, alături de familie.
Toate manifestările şi programele ANTREC din acest an se desfăşoară sub auspiciile “ANTREC România la aniversarea a 20 de ani – Păstrăm tradiţiile”, precum şi a 10 ani de la înfiinţarea revistei specializate “Vacanţe la ţară”.
