Fără voucherele de vacanță promise de Guvern, nepromovat de Ministerul Turismului, litoralul a crescut statistic cu 5% în acest sezon

Fără voucherele de vacanță promise de Guvern, nepromovat de Ministerul Turismului și rămas la mâna vremii capricioase, litoralul a crescut statistic cu 5% în acest sezon

Conform datelor statistice furnizate de INSSE, până la finele lunii iulie 2017, s-a înregistrat o creştere de 5% a numărului turiştilor, comparativ cu anul 2016. Mamaia, Eforie Nord şi Venus au fost staţiunile cu cea mai mare cerere, iar la polul opus s-au situat Costineşti, Neptun şi Eforie Sud. Se simte o tendinţă de creştere a numărului de turişti în sudului litoralului faţă de anii anteriori, mai ales a turiştilor familişti.

Topul celor 10 ţările de provenienţa a turiştilor străini, care au sosit pe litoralul românesc, în luna iulie 2017, a fost: Germania, SUA, Israel, Franţa, Polonia, Regatul Unit, Italia, Belgia, Austria, Republica Moldova.

Turiştii care au sosit anul acesta pe litoral au avut de ales dintr-o paletă largă de oferte, în funcție de serviciile preferate și bugetul disponibil pentru concediu. La data de 1 septembrie 2017, conform site-ului oficial al Ministerului Turismului, în staţiunile de pe litoralul românesc, inclusiv Constanta, Eforie şi Mangalia erau 1510 structuri de cazare clasificate, care aveau 49.201 spaţii de cazare şi puneau la dispoziţie un număr de 107.112 locuri de cazare.

Dintre locurile de cazare, cele mai multe, adică 62.100 sunt reprezentate de locuri în hoteluri, iar restul de 45.012 de locuri de cazare sunt în vile, campinguri, hosteluri. FPTR aproximează ca 15% din locuinţele private din staţiunile şi oraşele de pe litoral, se închiriază în timpul sezonului estival, ceea ce generează un număr foarte mare de persoane cazate, ducând la o aglomerare a staţiunilor şi la o concurenţă neloială pentru structurile clasificate.

Spaţiile de cazare din hotelurile de 1,2 stele s-au vândut în procent de 60% prin agenţii de turism şi 40% prin alte sisteme de rezervări. Spaţiile de cazare în hotelurile de 3,4 şi 5 stele s-au vândut în procent de 35% prin agenţii de turism şi 65% prin alte sisteme de rezervări.

Începutul sezonului 2017 a debutat cu un grad de ocupare de aprox. 60% datorită biletelor vândute prin sistemul early booking. La sfârşitul lunii iulie 2017 însă, gradul de ocupare, a scăzut cu până la -20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În a doua decadă a lunii august şi începutul lunii septembrie gradul de ocupare a fost la fel comparativ cu cel de anul trecut. Odată cu reîntoarcerea vremii bune, dar şi prin păstrarea tarifelor de vârf de sezon şi de sezon intermediar dincolo de perioada consacrată, hotelierii au reuşit să reducă din deficit.

Deşi numărul de turişti a crescut statistic cu 5% în comparație cu anul trecut, care a fost unul „excepțional”, profitul nu l-a depăşit pe cel din anul anterior, fiind chiar mai scăzut. Cauzele au fost creşterea fondului de salarii, creşterea costurilor pentru utilităţi dar şi creşterea preţului alimentelor.

Comparativ cu sezonul 2016, în sezonul estival 2017 s-au văzut rezultatele relaxării fiscale, reducerea TVA-ul la alimentaţie, lărgirea conceptului de cazare şi mai ales introducerea impozitului specific, toate acestea datorându-se eforturilor depuse de membrii FPTR.

Având în vedere că sezonul estival s-a decalat în ceea ce priveşte vremea, au fost mulţi turişti care au preferat să vină pe litoral la sfârşitul lunii august sau la începutul lunii septembrie. O parte dintre hotelurile de pe litoral s-au închis înainte de jumătatea lunii septembrie, odată cu începerea şcolilor, dar sunt încă hoteluri care vor fi deschise până la finalul lunii septembrie.  Pe lângă faptul că vremea a foarte bună la finalul lunii august şi începutul lunii septembrie şi tarifele au fost mult mai scăzute decât în plin sezon estival. Tarifele practicate în luna septembrie ajung până la 70% mai ieftine decât în vârf de sezon.

Vremea rea (furtuni, ploi, temperaturi scăzute), atât în prima lună de sezon, iunie, dar mai ales în luna iulie (luna de vârf de sezon, care trebuia să asigure o mare parte din bugetul prognozat), i-a ținut pe mulţi români departe de litoral. Faptul că mulți hotelieri nu folosesc contracte ferme tip charter sau allotment cu turoperatorii specializați din piața de profil, a permis anularea rezervărilor în număr foarte mare, pentru această perioadă. Managerii din turism nu sunt pregătiţi să contracareze efectele negative care se răsfrâng asupra afacerii lor în situații neprevăzute (anul acesta vremea rea, în trecut criză economică sau schimbări bruşte ale comportamentului de consum, ca urmare a unor situaţii internaţional: atacuri teroriste, calamităţi naturale s.a.). De multe ori, aceştia au reacţii care acţionează în dezavantajul lor şi al destinaţiei,  prin scăderi masive de preţuri în perioade când nu este normal (sezon) sau, din contră, creşteri nejustificate, când constată ca vremea este bună.

În situațiile în care litoralul se confruntă cu vremea rea, ca în acest sezon, o importanță foarte mare pentru un grad de ocupare bun o reprezintă atractivitatea destinației turistice. Atât timp cât turistul potențial știe că nu are posibilități suplimentare de petrecere a timpului în destinație, atunci când vremea nu permite accesarea serviciilor de plajă, aceştia preferă să-și anuleze sejurul. Dacă destinația turistică ar oferi posibilităţi de distracție, (centre de distracții in-door, mall-uri, spectacole dedicate copii, cabaret, cazino, spectacole sau restaurante cu specific care oferă programe dedicate ș.a. m.), decizia turiştilor de a veni la mare nu ar depinde în măsură atât de mare de vreme. Aceste facilități se găsesc, din păcate, într-o mică măsura doar în Mamaia-Constanța și foarte puţin în restul stațiunilor.

Pentru ca un produs să fie competitiv, pe plan naţional şi mai ales internaţional, el trebuie să fie identificat pe piaţă şi să se prezinte ca un produs coerent, care se adresează unor nişe de consumatori potenţiali, prezentând atribute precise. Din păcate, o mare problemă a litoralului românesc este că, de ani de zile, staţiunile nu şi-au păstrat sau dezvoltat aceste atribute, într-un mod definitoriu pentru destinaţie (ex. Mamaia Nord-turism de distracţie, Eforiile şi staţiunile din sud-turism pentru familii, turism de sănătate, Costineşti – turism de tineret, Vama Veche şi 2 Mai-ecoturism etc.).

Nu se știe care este volumul turismului nedeclarat şi necuantificat,  câte mii de apartamente sunt neclasificate şi care operează în regim de închiriere(Mamaia), câtă capacitate de cazare oferă localnicii (Eforie Nord și Sud, Vama-Veche, 2 Mai etc.), mai ales că numărul lor crește puternic de la an la an.

Angajaţii din sistemul public, au aşteptat să-şi facă vacanţa de vară achitând serviciile cu vouchere de vacanţa, oferite de stat angajaţilor săi. Din acest motiv, angajaţii statului român au întârziat rezervarea sejururilor, în aşteptarea mult promiselor tichete de vacanţă. Deşi Guvernul a promis sprijinul în favoarea acestui demers, în final tichetele de vacanţa nu au ajuns la angajaţi în timp util.

În lipsa unui managementului judicios al destinaţiilor turistice, s-au acordate de către primarii autorizaţii marilor retaileri pentru construcţia de hipermarketuri, autorizaţii pentru mici magazine alimentare acolo unde nu este necesar, ceea ce a dus la transformarea staţiunilor turistice în oraşe şi a turiştilor în locuitori, iar operatorilor din turism le-au provocat pierderi mari în vânzările din activitatea de alimentaţie publică.

Cu toate ca Ministerul Turismului nu s-a implicat în promovarea litoralului românesc, mediul de afaceri a investit în structuri de cazare pe litoralul românesc a creat oferte şi servicii cât mai diversificate, care să cuprindă o arie cât mai largă de turişti. Deşi mediul de afaceri din turism depune eforturi, în fiecare an pentru creşterea numărul turiştilor din staţiunile de la malul mării, se confruntă de mai bine de 20 de ani cu numeroase probleme: lipsa forţei de muncă din turism, administrarea şi atribuirea ineficientă a plajelor, lipsa unui plan urbanistic coerent, lipsa punctelor sanitare, iluminatului public deficitar, spații verzi neamenajate, acces dificil în destinaţie, drumuri neasfaltate sau crăpate, trotuare distruse, lipsa parcărilor. Toate aceste probleme dar şi lipsa managementului eficient al staţiunilor, duc pe termen lung, la scăderea atractivităţii destinaţiei, a scăderii interesului turiştilor pentru litoralul românesc.

Chiar dacă cheltuielile au crescut semnificativ în 2017, o parte dintre investitori vor reinvesti profitul obţinut în 2017, în special din nordul zonei Mamaia, a zonei Năvodari şi în sudul litoralului, unde vor fi interesaţi de noi investiţii. Vor continua investiţiile în structurile de primire turistică existente, astfel încât să se ridice gradul de confort spre minim 3 stele. Conjunctura internaţională va fi în continuare favorabilă dezvoltării turismului intern şi a incomming-ului.

În privinţa tarifelor, acestea vor rămâne aproximativ la fel sau vor creşte cu maxim 5%. Va exista o dispută între marii tour-operatori care au o bonitate recunoscută în vederea contractării spaţiilor de cazare, în special cele de 3, 4 şi 5 stele, care oferă tipurile de cazare cu demipensiune, pensiune completă şi all inclusive.

FEDERAŢIA PATRONATELOR DIN TURISMUL ROMÂNESC
Relaţii suplimentare:
DRAGOŞ RADUCAN
Prim Vicepreşedinte Executiv  FPTR