Turiștii străini în România preferă city break-urile, circuitele și pachetele de odihnă
Anul trecut 1,7 milioane de turiști străini au vizitat România. Aceștia au petrecut 3,5 milioane de nopți în țara noastră, de 4 ori mai puțin decât în Bulgaria (14,3 milioane de înnoptări), de 3,5 ori mai puțin decât în Ungaria (12,3 milioane de înnoptări), de 6 ori mai puțin decât în Cehia (20,8 milioane de înnoptări) și de 22 de ori mai puțin decât în Austria (78,1 milioane de înnoptări).
Vizitatorii străini au cheltuit în România 4,79 de miliarde de lei (echivalentul a 1,08 miliarde de euro, respectiv 635,29 de euro de persoană). Turiștii străini reprezintă doar 18% din piața turistică a României, față de 67% în Bulgaria, 49% în Ungaria, 53% în Cehia și 71% în Austria. Statele din care vin cei mai mulți turiști, potrivit înregistrărilor la punctele de frontier, sunt Ungaria, Bulgaria, Germania, Italia, Polonia și Austria.
În România, turiștii străini, veniți special pentru petrecerea timpului liber, preferă city break-urile, circuitele generale și de nișă (culturale, viticole, istorice), respectiv pachetele de odihnă. Restul turiștilor nerezidenți ajung în România în interes de serviciu/afaceri.
”Dacă autoritățile ar recunoaște incomingul ca activitate de export de servicii, numărul turiștilor străini veniți în România ar crește şi am putea ajunge de la 2% din PIB la 6% – nivelul de potenţial estimat de World Tourism & Travel Council în cazul ţării noastre.
Acesta este și motivul pentru care ANAT solicită Guvernului recunoașterea incomingului ca activitate de export și, implicit, aplicarea cotei de TVA (scutit cu drept de deducere pentru toate activitățile desfășurate în favoarea turiștilor nerezidenți în România de către agențiile de turism licențiate și structurile de primire turistică clasificate de Autoritatea Națională pentru Turism)”, declară Lucia Nora Morariu, președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).
În România, dintre cele peste 2.000 de agenții de turism înregistrate, doar 20 au activate de incoming preponderentă în structura afacerilor, din păcate, prea puține pentru a putea atrage un număr semnificativ mai mare de turiști străini.
”Recunoașterea incomingului ca activitate de export de servicii poate aduce anual în țară un plus de 2 milioane de euro din care pot fi plătite lunar 20.000 de pensii de 450 de lei”, declară Gheorghe Fodoreanu, fost președinte ANAT și proprietarul unei agenții specializate în activitate de incoming.
ANAT a propus Ministerului Finanţelor Publice să acorde stimulente pentru a crește numărul agențiilor care să realizeze acest tip de activitate.
„Am propus ca pentru fiecare turist străin adus în România, o agenţie să poate primi doi euro pentru fiecare noapte de cazare la un hotel de două stele, trei pentru o unitate de trei stele etc. Sumele ar putea fi scăzute din impozitul pe profit datorat statului de agenţia de turism respectivă, măsura devenind un stimulent de profit şi pentru ele”, declarăAlin Burcea, prim-vicepreşedinte al ANAT.
Pentru anul 2014, Organizația Mondială a Turismului (OMT) prognozează o creștere cu 4-5% a numărului de turiști la nivel mondial, de la 1,087 de miliarde de persoane înregistrate în 2013. Urmărind trendul ultimilor ani, o creștere de câteva procente a turiștilor străini este așteptată și de către România,însă potențialul pentru țara noastră este mult mai mare.
“Fără a avea la dispoziție o infrastructurăde transport competitivă, cu un support investițional nu foarte mare, și un program de promovare externă încă modest în raport cu țările concurente, turismul românesc a recuperat numărul de turiști străini din anii 2007, 2008 și contribuie la PIB-ul României cu un procent de 2%.Toate acestea, pe fondul creșterii de TVA la 24% pentru alimentație și serviciile turistice, altele decât cazare și mic dejun inclus, creștere care a lovit puternic în activitatea operatorilor din turism, domeniu în care nu poți crește prețurile odată cu creșterile de taxe și impozite, deoarece iți pierzi clienții. Dacă statul român dorește cu adevărat să sprijine turismul de sosire a turiștilor străini (incoming), trebuie să facă ceea ce fac și alții, să scadă TVA-ul în alimentația pentru turism, să aplice cota TVA scutit cu drept de deducere ca pentru orice alt export, să investească în infrastructura suport și în promovarea externă agresivă și concertată pe piețele țintă”, declară Lucia Nora Morariu, președinte ANAT.
De anulacesta, România poate atrage un număr mai mare de turiști străini din Republica Moldova, ca urmare a ridicării vizelor pentru moldoveni de la 28 aprilie. China este, de asemenea, o piață cu pontențial.
În scopul de a atrage mai mulți turiști străini în România, autoritățile au deschis birourile de promovare ale țării noastre la Tokyo și Bruxelles, în așteptare fiind cele de la Beijing, din Olanda și Țările Nordice.
Mai mult, țara noastră participă, în 2014, la 37 de târguri internaționale de profil cu scopul de a promova România și, implicit, a atrage mai mulți turiști străini. În perioada următoare, brandul de țară al României va fi făcut cunoscut la târgurile și expozițiile de la Vancouver (mai-iunie), Moscova (luna septembrie), Japonia (septembrie), Las Vegas (octombrie), Poznan (octombrie), Austria (octombrie), Rimini (octombrie-noiembrie), Shanghai (noiembrie), Leipzig (noiembrie), Barcelona (noiembrie), Londra (noiembrie) și Varșovia (noiembrie).
Foto: Aura Bancila de la Acces Travel Suceava, mesterul popular Ionela Lungu si Florin Arjocu de la drumliber.ro
