Palatul Victoria
Palatul Victoria este situat în Piața Victoriei, el fiind sediu al Guvernului României.
Construcția palatului s-a realizat intre anii 1937-1944 după planurile arhitectului Duiliu Marcu. In 1944 palatul a fost bombardat iar lucrările de refacere au durat pana in 1952.
In fata Palatului Victoria se afla Palatul Sturza care a fost deasemenea bombardat în 1944 însa nu a mai fost posibila refacerea sa și s-a decis demolarea clădirii.
Palatul Victoria are suprafața totală de 26.000 m², fiind conceput pe un plan simetric, rectangular, pe mai multe nivele. Faţada clădiri, lungă de 90 m, este formată din 2 plinuri laterale între care, pe o distanţă de 70 de m, este dispusă o serie de pilaştri colosali şi un portic în arcade.
Palatul Victoria are instalația de aer condiționat ce funcționează din 1944. Aerul este răcit într-un puț de mare adâncime aflat în subsolul Palatului Victoria şi apoi suflat cu putere printr-un sistem de ventilatoare care aduce aerul rece pe tot etajul unu din sediul Guvernului. Puţul săpat la aproape 200 de metri a devenit sursă de alimentare cu apa şi pentru angajații guvernului, aceștia luând apă pentru acasă, puțul este săpat la adâncime mare iar apa are o puritate foarte bună.
Palatul a fost proiectat pentru a găzdui Ministerul de Externe. Intre 1947-1952 Ana Paukar a fost prima femeie vicepremier și ministru de externe atât din istoria României, cât și din lume. Ulterior clădirea a fost folosita de Consiliului de Miniștri din regimul comunist.
Imediat după Revoluţie în decembrie 1989, clădirea a devenit sediul primului guvern al României post-comuniste. Dupa 1990 protestele de stradă erau ceva firesc, iar cele mai multe erau în Piaţa Victoriei.
Manifestația din 18 februarie 1990 a părut inițial una obișnuită în faţa Guvernului. Era într-o duminică, manifestanții au atacat si devastat clădirea Guvernului, singurul care era în clădire era Gelu Voican Voiculescu (fost vice-premier). L-au târâit până la balconul Palatului Victoria încercând să il arunce jos în stradă, de la 6 metri.
A urmat rândul lui Petre Roman sa cedeze fotoliul de prim ministru la ''rugămințile politicoase'' ale minerilor din Valea Jiului.
L-au succedat Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile si Mugur Isărescu.
Cel mai bine poziționat birou de prim ministru a fost cel ales de Adrian Năstase, era o splendoare cabinetul lui, ca un mini muzeu. La plecare (end of 2004), membrii cabinetului Năstase au eliberat birourile... la propriu. Au lăsat o camera goala pentru viitorul premier Călin Popescu Tăriceanu :)
In mandatul lui Emil Boc s-a constatat ca Palatul Victoria era încadrat în clasa întâi de risc seismic si probabil la cel mai mic cutremur s-ar fi prăbușit. Lucrările de consolidare au durat trei ani și au fost finalizate în martie 2012. Costurile au depășit 14 milioane de euro.
Cea mai mare încăpere din Palatul Victoria este Sala Transilvania, are 71 de metri lungime și 10 meri lăţime. Este locul în care au loc toate ceremoniile oficiale şi locul în care s-au purtat toate negocierile pentru cele mai importante privatizări. Printre ele Aro, Fondul Proprietatea şi OMV Petrom.
La primul etaj se află sălile de recepţie, dar şi actuala sală de şedinţe a executivului. În subsolurile clădirii sunt păstrate, sub lacăt, atât arhiva diplomatică din anii 40, dar şi toate documentele executivului. Ar fi 12 kilometri de arhivă.
În anul 2004, Palatul Victoria a fost inclus pe lista monumentelor istorice. Acesta poate fi vizitat o singura zi pe an, în ziua porților deschise.
Comentarii despre pagina: