Palatul Stirbei

Palatul Știrbei din București este o clădire istorică situată pe Calea Victoriei din București.

Palatul a fost construit în jurul anului 1835, după planurile arhitectului francez Michel Sanjouand, la comanda viitorului domn al Țării Românești, Barbu Știrbei (1789-1869), în acel moment mare logofat al dreptății. Palatul în stil neoclasic cu numeroase elemente grecești va fi folosit de Barbu Știrbei, în perioada 1849-1856, ca reședință domnească de protocol, aici desfășurându-se mai multe baluri și petreceri galante.

După 1869, palatul trece în proprietatea fiilor domnitorului care construiesc pe terenul din spatele palatului, grajdurile si anexele. În 1881 palatul a fost restaurat de arhitectul Friedrich Hartman, la solicitarea prințului Alexandru Știrbei. Cu acest prilej a fost adăugat etajul, inclusiv fațada decorată cu cele patru cariatide, precum și turnul de nord-est.

În perioada comunistă, palatul Știrbei a fost confiscat și atribuit Muzeului de artă al RSR. În perioada 1954-1977 a găzduit Muzeul de Artă Populară, apoi Muzeul sticlei și ceramicii (anii '80 - 1994). Cladirea nu scapă din acest regim fără deteriorările de rigoare la nivelul decorațiunilor interioare.

Din pacate, in afara de arhitectura exterioara, astazi nu s-a mai pastrat prea mult din Palatul Stirbei de odinioara: in interior nu au mai ramas decat peretii, podelele, sobele de teracota si scara interioara dar si ele intr-o stare avansata de degradare.

Palatul a fost retrocedat urmașilor lui Barbu Știrbei, care l-au vândut în 2005 unui om de afaceri român cu suma de aproximativ 11 milioane de euro. Omul de afaceri a dorit construirea unui complex imobiliar și hotelier în locul fostei proprietăți Știrbei, acest subiect fiind unul extrem de controversat în rândul activiștilor din organizații non-guvernamentale, arhitecților și urbaniștilor.

La sfârșitul anului 2008 s-au efectuat demolări la majoritatea clădirilor ce formau complexul arhitectural al Palatului Știrbei, deși potrivit arhitectului Adrian Bălțeanu ele fac parte din categoria Zone protejate cu valoare ridicată și grad de protecție maxim.

In 2011, proprietarul Ovidiu Popescu a decedat, iar palatul i-a revenit fiului acestuia, Alexandru Popescu. Fiul omului de afaceri nu a făcut nicio declarație legată de proiectul imobiliar, însă a permis funcționarea în grădina palatului a unui local, astăzi îndrăgit de bucureșteni – Grădina Eden.


Comentarii despre pagina: