Ateneul Roman

Ateneul Roman – simbolul Bucurestiului
A fost construit pe fundatia unui hipodrom, cu ajutorul campaniei „Dati un leu pentru Ateneu”. In interior are o fresca ce reprezinta istoria Romaniei. Ateneul si CEC-ul au acelasi arhitect.

Ateneul Român a fost ridicat în Grădina Episcopiei, teren ce aparținea familiei Văcăreștilor. Mulți contemporani au criticat amplasamentul … căci locul ales era socotit ca fiind prea departe de centrul orașului și foarte greu de ajuns, mai cu seamă iarna. Nu avea statul destule terenuri centrale, trebuia oare neapărat ales acest loc “la marginea orașului”? În 1886 a început construcția actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripție publică, la îndemnul Dați un leu pentru Ateneu.
Clădirea a fost inaugurată la 14 februarie 1888. Fațada este un peristil cu lățimea de 48 m. Cele 6 coloane ale peristilului au 12 metri înălțime, fiind identice în dimensiuni cu cele ale Erechteionului din Atena.

În interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, și o înălțime de 16 m, are 600 de locuri la partere și 52 de loji (în total aproximativ 794 de locuri).

Atheneu sau Ateneu?
Atheneum este spatiul ideal pentru organizarea unor evenimente: nunta, botez, aniversare, bal, etc. Ateneul Român este o sală de concerte din București.

Se scrie Ateneu. Cand a fost construit, se scria Atheneu.

ATENÉU, atenee, s. n. Numele unei clădiri publice în care au loc manifestații cultural-artistice. – Din fr. athénée, lat. Athenaeum.
.....................................

Ateneul Român este o sală de concerte din București, situată pe Calea Victoriei, în Piața George Enescu (în partea nordică a Pieței Revoluției). Clădirea este realizată într-o combinație de stil neoclasic cu stil eclectic, a fost construită între 1886 și 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron. În prezent, adăpostește și sediul Filarmonicii „George Enescu”.

Ateneul Român a fost ridicat pe fundația deja turnată a unei arene circulare de dresat cai deținuta de Societatea Ecvestra Română, ce dobândise acest teren înainte de 1886. Anterior terenul făcea partea din Grădina Episcopiei ce a aparținut familiei Văcăreștilor.

Mulți contemporani (1886) au criticat amplasamentul spunând ca : “locul ales era socotit ca fiind prea departe de centrul orașului și foarte greu de ajuns, mai cu seamă iarna. Nu avea statul destule terenuri centrale, trebuia oare neapărat ales acest loc, la marginea orașului?”
În 1886 a început construcția actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripție publică, la îndemnul: “Dați un leu pentru Ateneu”. Clădirea a fost inaugurată la 14 februarie 1888 desi nu era integral finalizata din cauza lipsei banilor necesari.

Cu fondurile epuizate Societatea Atenului Roman s-a adresat Statului Roman cu propunerea ca acesta să termine clădirea, cedând statului terenul cu construcţiile începute pe el, statul fiind liber să folosească noua clădire pentru propriile nevoi. Abia in iulie 1897 (11 ani mai tarziu) comisia tehnică dădea avizul pentru inaugurarea clădirii Ateneului. Acesta urma sa fie folosita ca muzeu de arta si colecții de tablouri, pietre prețioase sau semiprețioase gravate.

Ateneul are forma circulara, dominat de o mare cupolă, cu fațada principală în stil neoclasic, aceasta are aspectul unui templu ionic, cu șase coloane frontale și două laterale.
Fațada este un peristil cu lățimea de 48 m. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai țării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al României, Vasile Lupu și Matei Basarab.
Înălțimea totală a clădirii până în vârful cupolei este de 41 m.
În interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, și o înălțime de 16 m, are 600 de locuri la partere și 52 de loji (în total aproximativ 794 de locuri).

În 1933 a început ornamentarea frizei, acceptându-se proiectul elaborat de pictorul Costin Petrescu din Pitești. Fresca a fost inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939. Fresca este lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena. Este alcătuită din 25 de imagini reprezentative din istoria României de la Intrarea Împăratului Traian in Dacia pana la imaginea 25 cu Carol al II-lea însoțit de moștenitorul tronului, viitorul Rege Mihai I.

În 1935, la inițiativa lui George Enescu, au fost strânse fonduri pentru construcția orgii de concert, amplasată în fundalul scenei. Orga a fost inaugurată la 22 aprilie 1939 printr-un concert susținut de Franz Schütz, director al Hochschule für Musik din Viena.

În 1940, Ion Antonescu, care preluase puterea în România, i-a cerut pictorului Costin Petrescu să-l elimine din frescă pe fostul rege Carol al II-lea, devenit indezirabil. În locul fostului rege, Costin Petrescu a pictat alegoria țărăncilor reprezentând provinciile României Mari reunite: Vechiul Regat, Transilvania, Basarabia și Bucovina. Deoarece în pictură apăreau și personaje anonime, simbolice, țărani, copii etc., autoritățile comuniste au ignorat faptul că două din țărăncile alegorice, reprezentând Basarabia și Bucovina, nu mai făceau parte din România și nu au intervenit pentru modificarea picturii.

In noiembrie 1940 Ateneul a suferit ușoare avarii in urma cutremurului de pământ.
In august 1944 Ateneul a fost bombardat de naziști drept răspuns la decizia Regelui Mihai I de a întoarce armele împotriva lor.

În perioada 21-23 februarie 1948, în clădirea Ateneului Român a avut loc Congresul de unificare a forțelor comuniste din Romania. În pregătirea congresului, fresca de la Ateneu a fost acoperită cu catifea roșie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în istoria României.

În perioada 1966-1967, în Ateneu au fost executate ample lucrări de introducere a aerului condiționat, refacerea tavanului, schimbarea fotoliilor, redistribuirea lojilor, lărgirea avanscenelor etc. Cu această ocazie a fost îndepărtată și catifeaua roșie care acoperea fresca ce a stat ascunsă privirilor timp de 18 de ani, 1948-1966.

Ateneul a fost consolidat, restaurat și modernizat în perioada 1994-2004. A fost redeschis în 2005, cu ocazia ediției a XVII-a a Festivalului Internațional George Enescu.
Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, monument de arhitectură de grupă valorică A, de valoare națională și universală.

În prezent în Grădina Ateneului este amplasată statuia lui Mihai Eminescu, executată în bronz, în 1963, de sculptorul Gheorghe D. Anghel.

________________

Pe 14 februarie 1888 este finalizată clădirea Ateneului Român si inaugurată pe 5 martie în acelasi an.
Construit pe terenul familiei Vacarestilor, cu o parte din fonduri adunate prin subscriptie publică- Dati un leu pentru Ateneu.
- arhitect : Albert Galleron,
- fatada principală în stil arhitectural neoclasic,
- pe fatada se regăsesc cinci medalioane din mozaic care reprezintă cinci mari domnitori ai tării: Neagoeie Basarab, Alexandru cel Bun, Regele Carol I, Vasile Lupu, Matei Basarab. Marea frescă, din interior, a fost realizată de Costin Petrescu.
_________________
Atheneul Roman
Este una dintre cele mai reprezentative cladiri ale Capitalei,cu valoare de simbol,construita intre 1886 si 1888
(inaugurarea a avut loc la 14/26 februarie 1888),dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron,ajutat de de arhitectul roman Constantin Baicoianu,din initiativa unui grup de intelectuali,dornici sa inzestreze Bucurestiul cu o sala incapatoare,destinata manifestarilor muzicale de inalta tinuta artistica.Fondurile au fost stranse prin subscriptie publica ca raspuns la renumitul apel"dati un leu pentru Atheneu".Atheneul Roman ,cu fatada in stil neoclasic si cu o cupola mare,de factura baroca,are aspectul unui templu ionic cu sase coloane frontale si doua laterale.

Sala mare de concerte ,cu un diametru de 28,50 m si o inaltime de 16 m,are o capacitate de 1.000 de locuri si o buna acustica,fiind decorata cu o fresca in care sunt surprinse principalele momente din istoria Romaniei - opera a pictorului Costin Petrescu.


Comentarii despre pagina: